Fecioara și Căpcăunul

Autor; Michel Tournier

Editură; Rao

Nr de pagini; 160

Anul apariției; 2010

Cum a putut Ioana d'Arc, o fiinţă aşa de lucidă şi sensibilă, să îl accepte ca tovarăş pe Gilles de Rais, care trebuie să fi fost un copil vicios, un adolescent pervers, un tânăr plin de cruzime, a cărui monstruozitate continuă să ne revolte şi să ne fascineze atât de mult timp? La această întrebare încearcă să răspundă Michel Tournier, creionând destinele acestor două personaje, încrucişându-le, reîntâlnindu-le sau despărţindu-le. 

 Michel Tournier (născut 19 decembrie 1924) este un scriitor francez. El a câștigat premii, cum ar fi Grand Prix du roman de l'Académie Française în 1967 pentru Vineri, sau, Cealaltă Insulă și Goncourt Prix pentru Erl-Regele în 1970. inspirațiile sale includ cultura tradițională germană, catolicismul, și filosofiile de Gaston Bachelard. El locuiește în prezent în Choisel și este un membru al Academiei Goncourt. Autobiografia sa a fost tradusă și publicată ca Duhul Vântului (Beacon Press, 1988). El a fost numit ca un pretendent la Premiul Nobel pentru Literatura. 

În această cărticică mov, se poate observa clar subiectul ce se abordează. Recunosc că am crezut că va fi mai mult vorba despre Ioana, decât despre restul personajelor. Poate și pentru că n-am văzut pe la editurile de pe la noi care să publice ceva legat de istoria Ioanei d'Arc. 

Însă, una peste alta, s-a dovedit a fi destul de interesantă chiar și așa. Am terminat-o tot în vreo patru zile.

" - Spui, Ioana din Domremy, că este fată și trimisa Domnului, rostește el. Ești gata să te supui încercărilor pe care am să ți le hotărăsc?

- Voi purunciți, seniore, iar Ioana ascultă repede de ea. "

De aici, Ioana își face cunoscute intențiile la curtea regelui Carol, iar pe lângă intenții își face și un admirator, dar și partener de luptă. Gilles de Rais. Care o socotește pe Ioana ca pe ceva perfect pentru gusturile sale.

[Gilles de Montmorency-Laval, baron de Rais, conte de Brienne (n. 4 septembrie 1404 - d. 26 octombrie 1440) a fost un baron, membru al Casei de Montmorency și alchimist francez. A participat la Războiul de 100 de Ani, obținând ca urmare a realizărilor sale militare și a faptelor sale de vitejie titlul de mareșal al Franței, a fost deasemenea companion al Ioanei d'Arc. El a fost arestat și executat în baza acuzațiilor de crime în serie, violuri, torționare, și necrofilism. A fost sursa de inspirație pentru personajul de folclor "Barbă albastră". ] 

Sursa; Wikipedia

 În orice caz, acest cuplu nu apucă să cunoască alte fațete pentru că Ioana este capturată de englezi și arsă pe rug.

"- Am făcut jurământ s-o urmez oriunde s-ar duce, în cer sau în iad.

- Și s-a dus pe rugul vrăjitoarelor! Tare mă înspăimânți, nepoate, să te apere Dumnezeu de excesele sfințeniei. Cât despre mine, pot să fio acuzat că mi-am strâns averea fără să umblu cu mănuși, dar n-am acuzat niciodată pe nimeni fără ca interesul meu s-o ceară neapărat. Pe când cei care omoară din motive dezinteresate... De ce s-ar mai opri de la treabă? Lăcomia e de o mie de ori mai puțin ucigătoare decât fanatismul. Și iată acum lăcomia mea pune posibilități uriașe la îndemâna fanatismului tău. Cutremurat mă întreb: cum au să-ți folosească?"

Bătrânul ăsta vorbește atât de mult pe limba mea... Oricum, aici este deja vorba de pierderea insuportabilă a lui Gilles, pe care o face cunoscută unchiului său muribund, de la care va avea să moștenească multe lucruri. Pe mai departe Gilees o cam ia razna, încercând s-o găsească pe Ioana în orice chip asemănător. Iar toată această înverșunare l-a condus la executare. 

O cărticică interesantă dacă ești pasionat de istorie. 

Toate cele bune!